<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	>

<channel>
	<title>Referate, documente şi manuale</title>
	<atom:link href="http://www.knowledge-tools.org/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.knowledge-tools.org</link>
	<description>Documentaţie gratuită pentru şcoli, facultăţi şi universităţi</description>
	<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:49:58 +0000</pubDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.7.1</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>O scrisoare pierdută - IL Caragiale</title>
		<link>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/o-scrisoare-pierduta-il-caragiale.html</link>
		<comments>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/o-scrisoare-pierduta-il-caragiale.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:29:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bubu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Lb. Română]]></category>

		<category><![CDATA[IL Caragiale]]></category>

		<category><![CDATA[O scrisoare pierdută]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.knowledge-tools.org/?p=142</guid>
		<description><![CDATA[Comedia este specia genului dramatic în care sunt înfăţişate personaje, moravuri sociale, situaţii neaşteptate, într-un mod în care stârneşte râsul, având întotdeauna un final comic fericit. 
Caragiale a adus teatrului şi prozei româneşti o strălucire deosebită, în acelaşi timp în care, prin Eminescu, poezia română cunoştea nivelul cel mai înalt.
Toate cele patru comedii ale lui [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/o-scrisoare-pierduta-il-caragiale.html/feed</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Mara, caracterizarea Persidei</title>
		<link>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mara-caracterizarea-persidei.html</link>
		<comments>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mara-caracterizarea-persidei.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:29:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bubu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Lb. Română]]></category>

		<category><![CDATA[Mara]]></category>

		<category><![CDATA[Persida]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.knowledge-tools.org/?p=140</guid>
		<description><![CDATA[ Persida este fiica Marei, sora lui Trica, sotia lui Natl si nora macelarului Hubar.
 Persida este una dintre cele mai reusite, mai stralucitoare figuri feminine din literatura romana si este ilustrata de Slavici in evolutia sa de la copilarie la maturitate.
 Persida ilustreaza in roman ideea ca omul poate izbandi in viata numai prin [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mara-caracterizarea-persidei.html/feed</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Mara, rezumat pe capitole</title>
		<link>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mara-rezumat-pe-capitole.html</link>
		<comments>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mara-rezumat-pe-capitole.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:29:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bubu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Lb. Română]]></category>

		<category><![CDATA[Mara]]></category>

		<category><![CDATA[rezumat pe capitole]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.knowledge-tools.org/?p=138</guid>
		<description><![CDATA[Actiunea romanului se petrece in nordul Banatului, pe valea Muresului, in localitatile Lipova, Radna si Arad.
 In primul capitol, romanul urmareste destinul Marei, precupeata de la Radna, si al copiilor ei, Persida si Trica, pe parcursul trecerii acestora spre varsta adulta. Naratorul ne prezinta monografia satului, a targului, locul actiunii si personajele, acestea fiind Mara, [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mara-rezumat-pe-capitole.html/feed</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Mara, caracterizare</title>
		<link>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mara-caracterizare.html</link>
		<comments>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mara-caracterizare.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:28:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bubu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Lb. Română]]></category>

		<category><![CDATA[caracterizare]]></category>

		<category><![CDATA[Mara]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.knowledge-tools.org/?p=136</guid>
		<description><![CDATA[Mara este un personaj complex si reprezentativ pentru conceptia artistica a lui Slavici. Romanul urmareste destinul Marei, precupeata de la Radna, al copiilor ei, Persida si Trica, pe parcursul trecerii acestora spre varsta adulta.
 Mara ramasese vaduva cu doi copii “saracutii de ei”, dar era inca “tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a lasat [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mara-caracterizare.html/feed</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Baltagul, Victoria Lipan, caracterizare</title>
		<link>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/baltagul-victoria-lipan-caracterizare.html</link>
		<comments>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/baltagul-victoria-lipan-caracterizare.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:28:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bubu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Lb. Română]]></category>

		<category><![CDATA[Baltagul]]></category>

		<category><![CDATA[caracter.]]></category>

		<category><![CDATA[Victoria Lipan]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.knowledge-tools.org/?p=134</guid>
		<description><![CDATA[In romanul “Baltagul”, Sadoveanu contureaza o imagine impresionanta a unei lumi , lumea oierilor din zona de munte a Moldovei. Aceasta lume este una arhaica, in care datinile si traditiile coordoneaza viata, o lume  care traieste in consonanta cu prefacerea cosmica , viata oamenilor desfasurandu-se in ritmul marilor  ciclurilor naturale.
 Exponenta a acestei lumi este [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/baltagul-victoria-lipan-caracterizare.html/feed</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Mihail Sadoveanu: Lumea Baltagului</title>
		<link>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mihail-sadoveanu-lumea-baltagului.html</link>
		<comments>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mihail-sadoveanu-lumea-baltagului.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:26:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bubu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Lb. Română]]></category>

		<category><![CDATA[Mihail Sadoveanu: Lumea Baltagului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.knowledge-tools.org/?p=131</guid>
		<description><![CDATA[ Criticii literari au considerat acest roman o parafrazã modernã a baladei populare Mioriþa. Într-adevãr romancierul a pornit de la cunoscuta baladã popularã româneascã, pe care l-a apreciat ca cea mai nobilã manifestare spiritualã a neamului nostru.
 Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte douã balade populare româneºti Dolca ºi Salga. Dupã propria mãrturisire [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/mihail-sadoveanu-lumea-baltagului.html/feed</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Argumentare &#8220;Baltagul&#8221; M. Sadoveanu - roman</title>
		<link>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/argumentare-baltagul-m-sadoveanu-roman.html</link>
		<comments>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/argumentare-baltagul-m-sadoveanu-roman.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:26:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bubu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Lb. Română]]></category>

		<category><![CDATA[Argumentare]]></category>

		<category><![CDATA[Baltagul]]></category>

		<category><![CDATA[M. Sadoveanu]]></category>

		<category><![CDATA[roman]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.knowledge-tools.org/?p=129</guid>
		<description><![CDATA[In creatia sa literara Sadoveanu a abordat o diversitate de specii literare- schita, povestirea si in mod deosebit romanul.
 Ca specie literara, romanul este o opera epica in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa si complicata care se desfasoara pe mai multe planuri narative, cu conflicte puternice si cu numeroase personaje, oferind o [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/argumentare-baltagul-m-sadoveanu-roman.html/feed</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Baltagul de Mihail Sadoveanu - REZUMAT</title>
		<link>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/baltagul-de-mihail-sadoveanu-rezumat.html</link>
		<comments>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/baltagul-de-mihail-sadoveanu-rezumat.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:25:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bubu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Lb. Română]]></category>

		<category><![CDATA[Baltagul]]></category>

		<category><![CDATA[Mihail Sadoveanu]]></category>

		<category><![CDATA[rezumat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.knowledge-tools.org/?p=127</guid>
		<description><![CDATA[Impresionat de frumusetea baladei populare “Miorita”, Mihail Sadoveanu a incercat sa colaboreze cu creatorul popular si sa dea o noua interpretare motivului mioritic.El a creat astfel romanul “Baltagul”, putand afirma ca acolo unde sfarseste Miorita, incepe Baltagul.
Eroina principala a cartii Vitoria Lipan, sotia unui cioban dintr-o zona de munte, o femeie darza energica,a luay locul [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/baltagul-de-mihail-sadoveanu-rezumat.html/feed</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Hanu Ancutei Mihail Sadoveanu</title>
		<link>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/hanu-ancutei-mihail-sadoveanu.html</link>
		<comments>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/hanu-ancutei-mihail-sadoveanu.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:25:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bubu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Lb. Română]]></category>

		<category><![CDATA[Hanu Ancutei]]></category>

		<category><![CDATA[Mihail Sadoveanu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.knowledge-tools.org/?p=124</guid>
		<description><![CDATA[Ciclul de povestiri din „Hanu Ancutei” poate fi delimitat in grupuri de cate trei, observându-se instituirea unei pauze după a treia si a şasea istorisire.
 Daca prima povestire, cea a comisului Ionita, este un preludiu, a şaptea, a negustorului Damian are rol de interludiu.
 Pauzele, de scurta durata, după a treia si a şasea povestire [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/hanu-ancutei-mihail-sadoveanu.html/feed</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>ION - Liviu Rebreanu</title>
		<link>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/ion-liviu-rebreanu.html</link>
		<comments>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/ion-liviu-rebreanu.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:24:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Bubu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Lb. Română]]></category>

		<category><![CDATA[ION]]></category>

		<category><![CDATA[Liviu Rebreanu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.knowledge-tools.org/?p=122</guid>
		<description><![CDATA[ Adevărata măsură a forţei creatoare a lui Liviu Rebreanu o atestă, aşadar, romanele lui. Primul în timp este Ion, apărut în 1920, an care rămâne, datorită acestei împrejurări, o dată de primă însemnătate în istoria prozei româneşti.
 Înainte de Ion, romanul românesc înregistrase câteva momente însemnate, datorită lui Nicolae Filimon cu Ciocoii vechi şi [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.knowledge-tools.org/lb-romana/ion-liviu-rebreanu.html/feed</wfw:commentRss>
		</item>
	</channel>
</rss>
